marți, 26 ianuarie 2010

Templul

Strigă pietrele din templul
sufletului meu.
Tăcerea mea le-a descătuşat
gura de granit,
marmură
şi lut.
Din lut am ridicat
templul,
din lut uns
cu untdelemn
de la temelie
până sus.
Tot mai sus
îl ridic
s-ajungă vârful
în palma Bunului,
în gaura Cuiului,
în sânul Domnului.

Şi plâng.
Zidesc şi ung.
Şi plâng...

vineri, 15 ianuarie 2010

Umbrele lui Sisif

Încearcă să priveşti lumea
printr-o sticlă densă
şi ai să vezi siluete lungi,
indescifrabile
ale unor suflete
prinse în capcană.
Siluete negre, fără chip,
umbre ce-şi cară,
sisific,
umbra.
Umbra care cade
mereu mai jos,
cât mai jos,
şi pe care
Sisiful din fiecare
o ridică la infinit,
pentru ca ea
să cadă, din nou, la infinit.
Blestem sau, pur şi simplu,
condamnare la viaţă.

duminică, 3 ianuarie 2010

Pe sub gene

M-am ascuns, tăcută,
în căpruiul tău
de sub sprânceană
căci mi-era dor
de pleoapele tale.
Şi ca o roată
m-am pus între tine
şi ochiul tău,
ca să vezi prin mine
cercul infinit
în care ne-nvârte
viaţa.
Pe sub gene
am făcut,
cu scris căprui,
pactul iubirii.

Faceți căutări pe acest blog